Evrika, 

ceva li se mişcă

    Am drum la Bucureşti şi mă gândesc: "ia să merg cu avionul, poate ajung la Otopeni fără escală"! Zis şi făcut. Mă iau şi merg la Agenţia de bilete şi acolo.... ce văd? Noi condiţii de călătorie, un nou regulament şi adresa unui cabinet medical privat, "Romatsa-STS"! Mă duc la ghişeu cu teamă şi cer informaţii despre zbor.... Brusc, de la ghişeu mi se aruncă în braţe un teanc de formulare şi explicaţia: "fără ăstea nu zbori!"

    Mă uit atent: o fişă medicală goală. Cu asta fug repede la cabinetul medical, de peste drum, plătesc şi aştept să văd dacă-s apt să zbor şi să pic, să rezist 7 ore în munţi su 4 la câmpie. După ce am plătit, mi-au luat CNP-ul şi au concluzionat: "sunteţi apt!" Asta da rapiditate, nu ca la alte cabinete unde dai sânge, urină, ţi se ia tensiunea şi abia a doua zi aflii dacă ai sau nu ceva! E clar, ceva se mişcă în ţară, totul e simplificat!

    Bucuros, cu restul teancului fug la sala de lectură a bibliotecii, îmi iau cărţile recomandate pe una din foi şi mă apuc să citesc, să semnez pe propria răspundere, să învăt să transfor coordonatele de pe GPS în coordonate cu grade, minute şi secunde, învăţ să dau primul ajutor. 

    De aici fug la "Salvamontiştii scafandrii" unde în câteva minute mi se face un instructaj amplu despre supravieţuirea "în lacuri", "la baza unui stâpl" şi" împlântat într-un brad"! Aici aflu că mai trebuie să plătesc o taxă pt. a primi un brevet de pilot, unul de marinar şi un carnet de conducere a unei şenilate.

    Înarmat cu toate actele cerute, dupa 6 ore fug din nou la ghişeu. Urmează o atentă verificare a actelor, mi se face o grămadă de poze, din faţă, din profil, din spate, serios, rânjind.... Mi se explică că vor să aibă cât mai multe date despre mine în caz că-s nevoiţi să identifice persoanele... HALT! ţipă dintr-o dată! "Nu aveţi brevetul de paraşutist!" Încerc să parez, spunând că îl am pe cel de pilot şi că nu pot sări lăsând avionul la voia sorţii. Stă, se gândeşte, şi spune: "Ok, oricum nu avem paraşute în avion, le lăsăm la hotel!"

    Formalităţile fiind făcute cer biletul. Mă întreabă: "Dus-întors?" Îi spun că nu, doar "dus", că dacă e cazul îmi iau de-acolo la întoarcere, să nu cheltui degeaba. Îmi cere 600 de lei (ieftin faţă de ce am cheltuit până acum), îi dau şi gata, am biletul, plus o borsetă plină de brevete, carnete şi avize.

    Acum sper doar ca atunci când trebuie să plec să nu fie ceaţă şi să mă trimită cu autocarul.....